vineri seara

Vineri seara este diferita pentru noi toti. La fel difera si pentru mine in functie de stare, moment si timp. De obicei vinerea in jur de ora 5 se termina saptamana pentru mine. Bineinteles, depinde de saptamana, insa de cele mai multe ori asa este. Weekendurile libere sunt din ce in ce mai putine, dar cele care sunt fara program incerc sa le tin doar pentru mine.

Vinerea zbenguita – Vin acasa, dorm o ora – doua. Ma uit la un serial sau poate citesc cateva capitole dintr-o carte, comand ceva de mancare: de obicei sushi sau chinezesc. Dau 2-3 telefoane si ies. Un bar deschis pana mai tarziu si dupa hop top intr-un club. Inainte ma probez de 10 ori, schimb 5 perechi de pantofi, fac vraiste in casa…Ma fardez putin si gata: ready to go.

Ori ma ia somnul pe la 1-2 si ma intorc acasa si abia astept sa iau perna in brate, ori dansez toata noaptea, inchid clubul si plec cu pantofii intr-o mana si cu geanta in cealalta. Ce noroc am ca aici nu se uita nimeni la tine si poti sa alergi prin ploaie desculta sau chiar sa fredonezi ultimul cantec pe care l-ai auzit. Ajung acasa. Ma demachiez daca am chef…daca nu, trag repede pijamaua pe mine si nani.

Vinerea classy – dupa terminarea programului beau repede o cafea cu cine apuc, rad in hohote si ma destind putin. Merg acasa, ma schimb…ma imbrac elegant si ies la cina. La un restaurant cunoscut deja sau poate unul nou. Depinde ce pofta am sau doar ma adaptez la programul celorlalti. Un vin bun, o mancare buna, dar totusi usoara…

Discutii interesante, abordari usoare. Imi deschid putin mintea, mai aflu ce este nou, mai vad o geanta, un pantof – admir lumea imbracata bine. Putina cultura generala nu strica, asa ca incerc sa aflu ce se mai intampla in fel si fel de tari.

Chiar sunt o norocoasa sa am atatia prieteni de pe tot globul. Ma mai uimeste cate unu’ care incepe sa vorbeasca despre Ceausescu si mai nou…Basescu. Mai vine si cate o bomba cand aud: “Capitala Romaniei este Budapesta, nu?” , zambesc si incerc sa ii explic frumos ca este doar prost documentat/a, nici vorba ca e putin penibil/a.

Diplomatia este cheia in ziua de astazi, niciodata nu trebuie sa ii spui unui om cat de putin stie, ci doar ca a citit un site cu informatii neadevarate – nefondate. Dupa ce s-a asezat mancarea si am terminat sticla de vin, ne retragem intr-un lounge cu muzica in surdina sau pur si simplu pleaca fiecare la casa lui. In ambele cazuri, atunci cand ajung acasa, am timp sa fac un dus, sa ma dau cu cate creme vreau si poate sa mai si citesc putin.

Vinerea linistita – este seara in care pur si simplu fug de agitatie, de conversatie, stau offline pe toate site-urile de socializare. Vreau timp doar pentru mine. Dau drumu la apa in cada – cat de fierbinte posibil – arunc niste sare de baie, vreo 2-3 uleiuri pe care le-am cumparat de curand si de care sunt tare mandra.

Scot vinul alb din frigider, torn in paharul meu preferat (daca nu am pahar mare de vin alb, mai bine nu mai beau, parca nici nu are acelasi gust) pe care il iau peste tot prin casa dupa mine. Imi aleg un film frumos si ma intind pe canapea. Sincer, de multe ori stau si cu ochii inchisi, cu muzica in surdina si cu o carte langa mine. Incerc sa imi relaxez mintea si corpul cat pot si cat am rabdare.

Ma ajuta extraordinar de mult. Imi place de mor sa stau in halat – am unul alb si pufos. Indiferent cat este de cald in casa, nu il dau jos. In picioare imi pun botosii de la bunica mea – am incercat sa gasesc altii mai buni, insa nu am putut, cei facuti de ea sunt minunati. A

m 4-5 carti incepute care ma striga de pe noptiera. Depinde cat sunt de obosita si in functie de asta aleg: ceva mai greu, mai usor sau una inspirata dintr-o poveste reala. Culmea, prima o citesc mereu pe cea care relateaza viata unei persoane, de obicei au legatura cu lumea araba. Le ador, desi imi provoaca multe sentimente de ura, dorinta de a schimba ceva si multa mila. Acesta este un alt subiect pe care il voi aborda cand voi avea starea necesara.

Parca intru in pielea personajului, parca traiesc in vremurile alea si nu ma pot opri pana nu ajung la ultimul capitol. Intr-un final ma ia somnul, ma cremuiesc putin in timp ce mai ascult inca doua – trei melodii preferate. Sunt melodii vechi, poate chiar uitate pe Youtube. Cred ca doar eu le mai am in lista de favorite.

Uneori daca am chef scriu…nu neaparat chestii pe care le postez pe blog, ci pur si simplu imi astern gandurile pentru a citit mai tarziu ce se petrecerea la momentul respectiv in mintea si in sufletul meu. Depinde de stare, uneori scriu un rand, alteori pagini intregi. Insa ma face sa ma simt mult mai bine, sa ma eliberez, sa fiu eu…cu mine!

Asadar, dragii mei, voi ce care in aceasta seara de vineri, sunteti acasa, plictisiti si fara chef, aveti doua variante: ori va zbenguiti, ori va relaxati. Nu stati degeaba tolaniti pe canapea, cu telecomanda in mana. Sunt sigura ca aveti o carte buna sau un prieten bun care va asteapta sa dati noroc. Timpul nu asteapta. Nu lasa sa treaca o zi fara sa fi invatat ceva, sa fi aflat ceva. Documenteaza-te, citeste, vorbeste, cunoaste.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Copyright © 2019 Scepter Marketing. All rights reserved.