Neurodermatita este o afecțiune dermatologică, care se bazează pe dezvoltarea de reacții alergice neurogenice, care conduc la apariția unor erupții specifice pe suprafața pielii. Acest proces patologic este predispus la o evoluție cronică cu apariția recidivelor periodice. În sine, această patologie nu duce la complicații serioase. Cu toate acestea, dacă este lăsată netratată, aceasta determină o reducere semnificativă a calității vieții bolnavului și chiar a unui handicap.

Pentru prima dată, un astfel de termen ca neurodermatita a fost introdus în practica clinică în anul 1891. S-a stabilit că acest proces patologic este cel mai adesea întâlnit de oamenii care trăiesc în orașe mari. Aproximativ 65% din toate cazurile, sunt diagnosticate la femei. Este demn de remarcat faptul că persoanele de absolut orice vârstă pot să sufere de această boală. În România, prevalența acestei patologii este de aproximativ 15% din totalul populației.

În prezent, oamenii de știință nu pot da un raspuns exact la motivul pentru care neurodermatita se dezvoltă. Există mai multe teorii, dintre care niciuna nu a fost dovedită 100%. Cea mai populară dintre acestea susține că predispoziția ereditară este baza declanșării acestei boli. S-a stabilit că aproximativ 60% dintre bolnavi au rude apropiate care suferă de orice patologie alergică.

O altă teorie indică baza alergică a acestui proces patologic. Cu alte cuvinte, o persoană are o sensibilitate crescută la anumite alimente, factori de mediu, medicamente. Există, de asemenea, o teorie neurogenică. Potrivit acesteia, dermatita atopică este asociată cu o încălcare a activității nervoase superioare, care este însoțită de schimbări în activitatea proceselor nervoase.

O varietate de factori pot provoca manifestările primare ale acestei boli. Cel mai adesea, o persoană bolnavă indică relația stresului transferat cu apariția erupțiilor cutanate. Adesea, o erupție pe suprafața pielii se formează după contactul cu alergenul, vaccinarea, expunerea prelungită la lumina directă a soarelui, precum și după o boală infecțioasă. În plus, patologiile din organele tractului gastro-intestinal, modificările nivelelor hormonale și intrarea substanțelor toxice în organism pot acționa ca un factor provocator.

Clasificarea neurodermatitei include variantele sale limitate, diseminate și difuze. Cu o variantă limitată, o zonă separată a pielii este implicată în procesul patologic. Se spune că o variantă diseminată este utilizată dacă mai multe focare limitate sunt combinate între ele. Varianta difuză este caracterizată prin prezența unor erupții multiple dispersate pe o suprafață mare a corpului.

În plus, acest proces patologic este împărțit în forme psoriazice, albe, hipertrofice, liniare și foliculare. În forma de psoriazis, apar leziuni limitate pe piele, acoperite cu peeling abundent. Forma albă implică prezența ariilor patologice depigmentate. Forma hipertrofică se caracterizează prin apariția unor creșteri asemănătoare tumorii pe suprafața pielii. Forma liniară este stabilită în cazul în care erupțiile se depun sub formă de linii. În forma foliculară există papule evidențiate în zona în care există păr.

Simptomele care însoțesc neurodermatita

Principalul simptom care indică această boală este mâncărime severă a pielii. De regulă, are o intensitate considerabilă și crește seara și noaptea. O persoană bolnavă simte mereu o senzație de mâncărime, devine iritabilă, neliniștită, iar somnul de noapte este deranjat. Datorită zgârieturilor apărute, flora secundară bacteriană este adesea atașată de dezvoltarea diferitelor inflamații purulente pe piele.

Cu o varietate limitată a acestei patologii, apar simptome cum ar fi focare hiperemice și edemate, a căror mărime, de regulă, nu depășește dimensiunea palmei. Pielea din aceste zone este îngroșată. Pe suprafața leziunilor pot apărea erupții cutanate veziculoase sau papulare. Pe măsură ce boala progresează, veziculele se sparg. Datorită uscăciunii pronunțate a pielii se formează crăpături, având adâncimi diferite.

După cum am spus, forma difuză a unui astfel de proces patologic este însoțită de formarea de leziuni multiple împrăștiate în organism. În acest caz, focarele au cel mai adesea dimensiuni mici. În general, simptomele sunt similare unei variante limitate.

Diagnosticul și tratamentul neurodermotitei

Cele mai importante în diagnosticul acestei boli sunt manifestările clinice asociate și istoricul alergiilor. Pentru a clarifica diagnosticul se poate efectua teste de sânge și imunogramă. În cazurile îndoielnice, se efectuează o biopse a pielii cu examinare histologică ulterioară.

Tratamentul neurodermatitei se bazează pe utilizarea antihistaminicelor, glucocorticosteroizilor locali, precum și a diferitelor proceduri fizioterapeutice. Punctul important este reprezentat de evitarea contactului cu substanțele pentru care există o sensibilitate crescută și aderarea la o dietă hipoalergenică.

Prevenirea debutului bolii

Pentru a preveni acest proces patologic, se recomandă evitarea stresului puternic și a substanțelor care  care determină o reacție alergică. Este necesar ca omul să se angajeze în tratamentul comorbidităților și să aibă un stil de viață sănătos.